RETEA EUROPEANA PENTRU PROMOVAREA UNUI MODEL
SOCIO-ECONOMIC DE DEZVOLTARE DURABILA LOCALA SI REGIONALA
Aria tematică |
158 - MANAGEMENT SI ADMINISTRAREA AFACERILOR
164 - STATISTICA SI PREVIZIUNE ECONOMICA
152 - STIINTE ADMINISTRATIVE
136 - POLITICI SOCIALE
|
|
Rezumatul proiectului |
Cercetarea interdisciplinara destinata rezolvarii problemelor prioritare ale viitorului spatiu European de
cunostinte. Scopul nostru este sa subliniem valoarea adaugata a rezultantei convergentei la nivel european intre domeniile economice,
sociale, culturale si politice. Fiind imperios necesar sa fundamentam stiintific un model de proces de management European al integrarii
propunem:
- Evaluarea si certificarea conformitatii temelor de cercetare socio-economice romanesti cu prioritatile europene;
- Promovarea procesului de invatare continua prin conectivitatea transfrontaliera a bazelor de date de bune practici si expertiza;
- Studii comparative pe obiective compuse socio-economice si de mediu, care sunt parte a altor doua teme Europene de interes:
coeziunea economica in perspective largirii UE si evaluarea dinamica a modeleleor socio-economice actuale in lumina procesului de schimbare
permanenta;
- Atenuarea puterii de predictie a modelelor culturale care pot pune in discutie viitorul largirii UE si mai ales a coeziunii
sociale cu accent pe: dinamica demografica, evidentierea unor clustere europene, reevaluarea calitatii vietii si a pericolului excluderii
sociale;
- Dezvoltarea unui model de conducere European bazat pe valori care sa aiba ca variabile de optimizat diversitatea culturala, de
institutii, limba si istorie. Proiectul se incadreaza in aria tematica 158, Managementul si Administrarea Afacerilor abordand proiectul sub
aspectul dezvoltarii durabile; in elaborarea modelului socio-economic se vor utiliza date obtinute in urma unor sondaje, date ce vor fi
valorificate si prin prisma previziuniilor microeconomice mai ales (aria 164 – Statistica si previziune economica). Rezultatele
proiectului vor putea fi utilizate in elaborarea unor politici sociale (aria tematica 136) care vor avea impact asupra dezvoltarii
institutionale (aria 152 – Stiinte administrative).
|
Situatia pe plan national
si international |
In
economia post-industriala, o sursa noua a avantajului competitional a
mediului economic o constituie consolidarea capacitatii proprii de
actiune atat a invididului cat si a organizatiei prin acces la
“cunoastere”,
in sensul utilizarii si dezvoltarii. In acest context crearea unei
Europe bazata pe “cunoastere”
a fost inca de la Consiliu de la Lisabona din martie 2000, principala
tinta a Uniunii Europene. In concluziile sale Consiliul include un nou
obiectiv strategic, si anume, Uniunea Europeana sa “devina
cea mai competitiva si dinamica economie bazata pe cunoastere din lume”
. Documentele strategice aprobate in Consiliul European de la Barcelona
din 15-16 martie 2002 solicita sistemelor europene de educatie sa
devina referinte mondiale pana in anul 2010 , si aceasta tocmai in
scopul atingerii obiectivului strategic propus la Lisabona, anume
economia bazata pe cunoastere, care inseamna de fapt cercetare si
educatie in acelasi timp. Prin cresterea “productiei”
de noi cunostinte, societatea bazata pe cunoastere depinde esential de
educatie si formare profesionala pentru a se asigura transferul noilor
tehnologii si informatii catre procesele de productie industriale si
realizatoare de servicii . Astfel, Uniunea Europeana considera ca
internationalizarea cunostintelor este o cale urmata de crearea unor
retele de cunostinte in scopul atingerii obiectivelor de la Lisabona.
Cresterea economica nu este singurul obiectiv al Uniunii Europene,
deoarece nu intotdeauna cresterea economica este sinonimul dezvoltarii
sociale, ci dimpotriva, cresterea productiei de bunuri este deseori
insotita de fenomene de polarizare sociala si/sau degradarea mediului
inconjurator. Astfel, dezvoltarea durabila (economica, sociala, a
mediului si institutionala) devine un nou obiectiv strategic al
societatii bazate pe cunoastere; si acest nou obiectiv este enuntat
astfel “realizarea
unei economii dinamice si competitive, capabila de o crestere economica
durabila cu locuri de munca mai multe si mai bune, dar si cu mai mare
coeziune sociala”. Strategia de la Lisabona a
fost momentul ce a pus in evidenta rolul esential al dezvoltarii
teritoriale (regionale si locale) in cresterea economica durabila.
Rolul strategic al dezvoltarii teritoriale poate fi prezentat pe scurt,
sub doua aspecte
fundamentale:
- Competitivitatea sistemului
economic european la nivel international este bazata pe
competitivitatea sistemelor teritoriale;
- Teritorialitatea aduna, intr-un
singur loc, componenta economica, sociala, institutionala si de
protectie a mediului creand cadrul global si masurabil al dezvoltarii
durabile.
Abilitatea teritoriala de a atrage investitii consta in exploatarea in
mod eficient nu numai a infrastructurii dar si a resurselor
nemateriale, asa cum sunt cunostintele. Capacitatea de atractie
teritoriala este rezultatul integrarii componentelor economice in cele
socio-culturale si ambientale. Al doilea aspect se refera la noul
concept al dezvoltarii durabile, care nu se bazeaza numai pe protectia
mediului inconjurator , ci si pe integrarea elementelor sociale,
economice si institutionale. Capacitatea competitivitatii teritoriale
este caracterizata prin implementarea cercului virtual
„sustenabilitate-multumire-incredere-atractie-valoare”,
astfel dezvoltarea presupune un „consens cultural”.
Prin acest concept se intelege ca intreprinderile, institutiile si
cetatenii trebuie sa colaboreze activ deoarece impartasesc acelasi
mediu economic si scenariu social al dezvoltarii teritoriale. Crearea
unei „cunoasteri teritoriale comune” (shared
territorial knowledge) este baza pe care se vor putea defini indicatori
si politici de dezvoltare durabila, reprezentand elementul de legatura
intre capacitatea competitiva teritoriala si dezvoltarea durabila.
Prioritati
Analiza tendintelor sociale majore in tara noastra si compararea
acestora cu cele europene in vederea stabilirii unor parametri comuni
de comparabililtate. Dupa evaluarea gradului de converngenta intre
tendintele sociale majore se va pune problema alcatuirii unor clustere
comportamentale socio-economice regionale, cu scopul de a fundamenta
politicile publice astfel incit acestea sa devina eficiente si sa
conduca la rezolvarea problemelor sociale, datorate nivelului redus de
dezvoltare economica. In ceea ce priveste componeneta culturala insa,
nu suntem de parare ca va exista uniformitate de manifestare ci o
interactiune socio-culturala bazata pe diversitate. Studiile de
specialitate arata ca diversitatea culturala are implicatii economice
si sociale majore de accea anticipam un risc major de
nepridictibilitate a modelului propus. In vederea realizarii modelului
ne vom concentra asupra factorilor determinanti asupra comportamentului
socio economic la nivel regional si vom sublinia rolul si locul in care
politicile publice trebuie sa intervina. Aici are o deosebita
importanta schimbul de idei, rezultate si expertiza in problematica
sociala a regiunilor Europei precum si analiza celor mai eficiente
politici publice care raspund unor probleme sociale majore.
Tendinte sociale majore: deteriorarea echilibrului in structurile
consumului; adincirea disparitatilor social economice intre mediul
urban si cel rural (consumul din resurse proprii, indicatorii
demosociali si de infrastructura etc); diminuarea severa a consumului
alimentar la unele categorii sociale; scaderea gradului de sustinere
financiara din PIB a nevoilor sociale; crestrea costurilor educatiei si
diminuarea nivelului de educatie la baza societatii-abandon scolar
excludere sociala etc.; diminuarea drastica a accesului al
serviciile medicale ale categoriilor defavorizate.
|
Obiective |
Din
situatia prezentata mai sus preconizam ca vom aborda solutiile posibile
pentru urmatoarele probleme:
- Atenuarea
contradictiei intre politicile guvernamentale de crestere
a preturilor utilitatilor, alimentelor de baza si asistentei sanitare
inerente in vederea aderarii si necesitaea sustinerii publice a
categoriilor sociale cu risc major, pe fondul general al accentuarii
dificultatilor socio-economice si a socului integrarii, spre a preveni
aparitia de noi categorii sociale excluse.
- Se
vor studia aspectele concrete ale diferentierii impactului
social economic si mai ales cultural a acestei anomalii asupra
accesului populatiei majoritare la oportunitatile de consum existente
in sfera bunurilor si serviciilor de baza-emblematice pentru un mod de
consum modern, structurat in limitele presupuse de un standard de viata
decent. Aici are loc evaluarea comparativa a cosului de consum pe
categorii sociale intre regiunile luate in studiu si eventuala
armonizare a standardului de viata decent al viitorului cetatean al
unei Europe Unite.
- Reorientarea
in timp a
modelelor de consum dominante in societatea romanesca si
compararea evolutiei acestora cu cele similare europene, spre a studia
rolul politicii economice si sociale in atingerea unui standard de
viata ca referinta a modelului propus.
- Reechilibrarea
rolului statului si descentralizarii politicilor publice
in domeniile educatiei sanitare si asistentei sociale prin cultivarea
responsabilitatii sectorului privat (sustinerea costurilor sociale ale
integrarii) asupra viitoarelor categorii socio-economice de
consum pe care el se bazeaza in obiectivele sale de
profitabilitate.Aici vom urmari o solutie clasica de restringere a
externalitatilor sociale prin crearea unor oportunitati de consum cu
acces de tip colectiv adresate unor segmente largi ale populatiei si
definirea ofertei sociale in economia post-industriala (bazata pe
cunoastere).
- Realizarea unei prognoze de impact asupra clasei
de mijloc – ca motor al dezvoltarii economiei -
in urma aderarii la UE, cu scopul evitarii disparitiei acesteia.
- Evolutii
relevante in regiunile Europei mai ales in tarile cu
modele comportamentale socio-economice comparabile cu Romania, in
vederea preluarii expertizei in domeniu.
|
Prezentarea stiintifica si tehnica a
proiectului |
Gradul
de noutate al proiectului rezida in faptul ca in tara
noastra nu s-a fundamentat din punct de vedere stiintific un model
socio-economic de dezvoltare durabila locala si regionala pana acum.
Disparitatile economice regionale care persistă o perioadă mare de timp
afectează competitiviatea economiei naţionale. În plus,
aceste discrepanţe pot avea efecte de ordin politic şi social extrem de
importante. Cele mai semnificative efecte ale acestui fenomen sunt:
- Manifestarea unei insatisfacţii şi
a unui resentiment ca urmare a diferenţelor de standard de viaţă dintre
regiuni. Această situaţie afectează mai ales acele persoane ale căror
slujbe şi condiţii de viaţă se situează sub standardele medii la nivel
naţional ceea ce conduce la marginalizare sociala.
- Consecinţe de ordin economic şi
social. Dacă şomajul poate fi permanent diminuat în zonele cu
o rată ridicată a lui fără a conduce la pierderea de locuri de muncă
în zonele cu un şomaj redus, întreaga naţiune va
putea obţine rezultate benefice. Un nivel scăzut al şomajului determină
şi o rată redusă a criminalităţii şi mult mai puţine probleme sociale.
- Apariţia unor costuri economice
mari pentru regiunile care se dezvoltă rapid, ca urmare a excesului de
cerere de capital social. De exemplu infrastructura se află sub o
continuă presiune, în astfel de zone de dezvoltare rapidă.
- Atenuarea diferenţelor regionale
legate de excesul de cerere de factor muncă poate crea beneficii pentru
întreagă economie naţională, prin diminuarea presiunii
inflaţioniste.
Scopul politicii regionale este acela de obţinere a unei eficienţe
ridicate şi/sau a unei distribuţii interregionale a activităţii
economice cât mai echitabilă. Obiectivele politicii regionale
pot fi, în majoritatea cazurilor, măsurate şi cuantificate.
Percepţia politică a nevoii şi importanţei dezvoltarii regionale
durabile reprezintă subiectul unei variaţii semnificative în
ultima perioada. Problema centrală o constituie găsirea acelor
instrumente politice care să poată asigura cresterea economica locala
si regionala pe baza unui model, cunoscut fiind faptul că, la acest
nivel, există mai multe obiective politice decât instrumente
de realizare a lor. Politicile individuale sunt interdependente prin
efectele lor. Efectele primare ale unor astfel de politici pot fi
identificate cu acurateţe, la fel ca şi instrumentele politice
utilizate pentru atingerea lor. Efectele secundare evidenţiază faptul
că politicile regionale, dacă au succes, trebuie să fie complementare
şi nu conflictuale. Acest fapt determină o diminuare a efectelor
cheltuielilor realizate la nivel regional, în comparaţie cu
aceleaşi cheltuieli efectuate la nivel naţional.
Analiza
obiectivelor politicii regionale nu se poate realiza
în afara premiselor de bază ale ştiinţei regionale, şi anume:
- investiţiile au ca rezultat
creşterea profiturilor firmelor;
- profitul se converteşte
în creşterea cheltuielilor aferente factorilor de producţie
utilizaţi de către firme, iar aceste cheltuieli (respectiv venituri
pentru intreprinzatori) rămân în interiorul
regiunii analizate. Dacă acest extravenit va fi plătit în
afara regiunii, aceasta nu va mai obţine avantaje suplimentare.
- extravenitul este
utilizat pentru a finanţa cheltuielile suplimentare la nivel regional.
Dacă venitul suplimentar este cheltuit pe bunuri provenite din import,
economia regională nu va beneficia de efecte multiplicatoare pozitive.
In consecinta propunem generarea
unui model de dezvoltare regionala bazat pe echilibrul
intre oferta locala de bunuri si servicii, dirijata prin politici
regionale specifice, pe de o parte, si comportamentul de cumparare
modificat datorita schimbarilor cantitative si calitative din cadrul
modelelor demo-economice. Aceasta oferta dirijata se creaza prin
introducerea in model noi criterii de explicare a cererii de consum si
mai ales de stimulare a ofertei locale, care nu sunt prezente in
modelele clasice de dezvoltare regionala. Efectele preconizate ale
politicii regionale constau în diversificarea activităţilor
economice existente, mai mult decât crearea de activităţi
economice adiţionale, cu respectarea mediului si indeplinirea
celorlalte obiective de calitate si conformitate. O parte importantă a
cheltuielilor aferente politicii regionale o constituie cele de
minimizare a costurilor de localizare a operaţiunilor economice ale
firmelor. În cazuri extreme, marile firme şi-au amplasat
filialele şi sucursalele lor utilizând finanţare
guvernamentală, apoi le-au închis şi le-au reamplasat imediat
ce asistenţa financiară pentru acea regiune s-a diminuat. Rezultatul a
constat într-o creştere a instabilităţii economice şi o
diminuare, pe termen lung, a gradului de ocupare a factorului muncă
în acea regiune. Un dezavantaj real al amplasării acestor
capacităţi de producţie în teritoriu îl constituie
vulnerabilitatea lor ciclică. O firmă poate utiliza fonduri
guvernamentale pentru a dezvolta şi amplasa o capacitate adiţională de
producţie, în timpul perioadei de boom a ciclului economic. O
dată cu atingerea fazei de recesiune şi cu diminuarea gradului de
rentabilitate a firmei, toate aceste capacităţi de producţie ale
filialelor vor deveni susceptibile de a fi închise, cu
implicaţii directe asupra factorului muncă din regiune.
Ca urmare, în anii 1990, principalul obiectiv al asistenţei
financiare guvernamentale la nivel regional l-a constituit crearea de
noi locuri de muncă în cadrul marilor firme deja existente.
Prin aceasta, s-a sperat că cheltuielile guvernamentale vor fi mult mai
eficiente, creându-se posibilităţi suplimentare de angajare
mai uşor decât diversificarea posibilităţilor de angajare
existente. Micile firme locale sunt, de asemenea, mult mai avantajate
dacă îşi amplasează capacităţi de producţie în
regiunile lor de origine. Chiar în condiţiile modificării
politicii financiare regionale, aceste firme vor încerca,
într-o măsură mult mai mică, să-şi reamplaseze activităţile
sau să-şi închidă capacităţile de producţie. Aceasta
înseamnă că dezavantajele resimţite de filialele şi
sucursalele firmelor mari, care domină economia regională, datorită
fluctuaţiilor ciclice, sunt minimizate prin intermediul măsurilor
pertinente de politică regională. Pe de altă parte, politica
guvernamentală nu se manifestă în vid, de ea
depinzând priorităţile politice curente.
Un anumit aspect al politicii guvernamentale este relatat în
mod similar de alte politici guvernamentale. De exemplu, politica
regională nu este separată sau independentă de alte aspecte ale
politicii guvernamentale la nivel macroeconomic. Atât timp
cât politicile regionale pot afecta celelalte politici
guvernamentale, ele pot fi, la rândul lor, influenţate de
aceste politici guvernamentale, acest aspect fiind surprins de
cercetarea noastra prin cautarea permanenta a echilibrului intre oferta
de consum de bunuri materiale si nemateriale adecvata categoriilor
socio economico-culturale, pe de o parte si capacitatea de absorbtie
datorata diferentelor intre diversele categorii sociale cu privire la
puterea de cumparare. Trebuie monitorizate o serie de contradictii
permanente ce se manifesta intre necesitatea cresterii calitatii
ofertei de bunuri si servicii, datorita cerintelor de certificare,
aliniere, imbunatiri tehnologice, standarde europene
etc. – ceea ce insemna preturi mari de vinzare ale
utilitatilor, ale educatiei ale bunurilor din cosul de consum in
general-cu asumarea responsabilitatii evolutiei preturilor la unele
bunuri de consum curent. Acest conflict odata transformat in criza duce
la aparitia tensiunilor sociale datoarate marginalizarii si excluderii
unor largi categorii de persoane de la oferta de calitate, pe care nu
si-o permit. Criza generata duce la dezechilibre majore pe termen lung
greu de monitorizat. In concluzie, acest proiect de cercetare va
valorifica reteaua de cunostinte la nivel European si va facilita
schimbul profitabil de expertiza in domeniul local si regional.
Partenerii proiectului se pot grupa in doua categorii, si anume,
parteneri interni, Universitatea Babes Bolyai, si parteneri externi,
cum ar fi Universitatile europene (a se vedea scrisorile de intentie
atasate si CV-urile expertilor).
Colectivul de la Universitatea Babes Bolyai, prin activitatea specifica
de cercetare desfasurata in cadrul proiectului, in aria geografica unde
isi desfasoara activitatea, va permite o analiza comparata la nivel
national, si apoi la nivel European.
Parteneriatul extern va contribui la vizibilitatea cercetarii economice
romanesti in domeniul dezvoltarii durabile locale si regional,
includerea echipei romanesti de cercetare intr-un consortium european
de prestigiu si activitate de cercetare recunoscuta pe plan european.
|
Justificarea proiectului |
Proiectul prezinta un grad inalt de
noutate in domeniu deoarece isi propune abordarea combinata a
problematicii economice sociale si de mediu si realizarea unui model cu
grad inalt de predictibilitate a evolutiei unui sistem socio-economic
la schimbari majore cum ar fi integrarea europeana a Romaniei.
Relevanta mai este asigurata si de necesitatea orientarii politicilor
publice in conditiile actutizarii unor tendinte sociale majore:
imbatrinirea si migratia populatiei, schimbari in modul de viata si
instabilitate in formarea clasei de mijloc , interactiuni culturale
dificile, periclitarea calitatii mediului etc.Toate acestea fac
dificila coeziunea economica si sociala in Europa ca obiectiv major al
spatiului economico-social european.
Viabilitatea
şi şansele de succes ale proiectului (managementul riscului)
Risc
|
Probabilitate
|
Consecinte
|
Plan
|
Proiectul
nu este aprobat |
Medie
|
Prea
putine resurse pentru intreaga strategie
|
Propunerea
se va relua si se va depune in call-ul
urmator |
Rezultate
contradictorii dupa studii si
fezabilitate |
Scazuta
|
Rezultatele
cercetarii nu sunt atractive |
Dezvoltarea
unor modele cu acuratete ridicata
|
Numar
scazut de cercetatori sau cu formare
deficitara |
Scazuta
|
Selectie
a personalului |
Dezvoltarea
strategiilor de recrutare si reluarea
acestora |
Numar
mic de cercetatori in domenii stricte, de
nisa |
Scazuta
|
Scaderea
ponderii in parteneriatele europene
|
Cresterea
calificarii prin parteneriatele cu
Universitatile |
Doctoranzii
nu termina tezele in termen |
Mare
|
Dificultati
in carierele lor |
Gasirea
de solutii inclusiv sponsorizari de a
prelungi stagiile |
Unul
dintre parteneri nu-si realizeaza sarcinile
|
Scazuta
|
Proiectul
sufera |
Contributia
va fi asigurata de alt partener care
va prelua si fondurile aferente |
Nivel
scazut de diseminare a rezultatelor
|
Medie
|
Impact
scazut al strategiei |
Un
alt partener preia sarcinile si se utilizeaza
reteaua coordonatorului ce cuprinde peste 1000 utilizatori
|
Nivel
scazut al rezultatelor de exploatare
|
Medie
|
Nu
are impact social |
Atragere
de noi parteneri si organizatii tip
spin-off. |
|
inapoi
|