EURO_NET_DEVELOP

 

RETEA EUROPEANA PENTRU PROMOVAREA UNUI MODEL SOCIO-ECONOMIC DE DEZVOLTARE DURABILA LOCALA SI REGIONALA

 

Aria tematică 158 - MANAGEMENT SI ADMINISTRAREA AFACERILOR
164 - STATISTICA SI PREVIZIUNE ECONOMICA
152 - STIINTE ADMINISTRATIVE
136 - POLITICI SOCIALE


Rezumatul proiectului

Cercetarea interdisciplinara destinata rezolvarii problemelor prioritare ale viitorului spatiu European de cunostinte. Scopul nostru este sa subliniem valoarea adaugata a rezultantei convergentei la nivel european intre domeniile economice, sociale, culturale si politice. Fiind imperios necesar sa fundamentam stiintific un model de proces de management European al integrarii propunem:

  1. Evaluarea si certificarea conformitatii temelor de cercetare socio-economice romanesti cu prioritatile europene;
  2. Promovarea procesului de invatare continua prin conectivitatea transfrontaliera a bazelor de date de bune practici si expertiza;
  3. Studii comparative pe obiective compuse socio-economice si de mediu, care sunt parte a altor doua teme Europene de interes: coeziunea economica in perspective largirii UE si evaluarea dinamica a modeleleor socio-economice actuale in lumina procesului de schimbare permanenta;
  4. Atenuarea puterii de predictie a modelelor culturale care pot pune in discutie viitorul largirii UE si mai ales a coeziunii sociale cu accent pe: dinamica demografica, evidentierea unor clustere europene, reevaluarea calitatii vietii si a pericolului excluderii sociale;
  5. Dezvoltarea unui model de conducere European bazat pe valori care sa aiba ca variabile de optimizat diversitatea culturala, de institutii, limba si istorie. Proiectul se incadreaza in aria tematica 158, Managementul si Administrarea Afacerilor abordand proiectul sub aspectul dezvoltarii durabile; in elaborarea modelului socio-economic se vor utiliza date obtinute in urma unor sondaje, date ce vor fi valorificate si prin prisma previziuniilor microeconomice mai ales (aria 164 – Statistica si previziune economica). Rezultatele proiectului vor putea fi utilizate in elaborarea unor politici sociale (aria tematica 136) care vor avea impact asupra dezvoltarii institutionale (aria 152 – Stiinte administrative).

Situatia pe plan national
si international
In economia post-industriala, o sursa noua a avantajului competitional a mediului economic o constituie consolidarea capacitatii proprii de actiune atat a invididului cat si a organizatiei prin acces la “cunoastere”, in sensul utilizarii si dezvoltarii. In acest context crearea unei Europe bazata pe “cunoastere” a fost inca de la Consiliu de la Lisabona din martie 2000, principala tinta a Uniunii Europene. In concluziile sale Consiliul include un nou obiectiv strategic, si anume, Uniunea Europeana sa “devina cea mai competitiva si dinamica economie bazata pe cunoastere din lume” . Documentele strategice aprobate in Consiliul European de la Barcelona din 15-16 martie 2002 solicita sistemelor europene de educatie sa devina referinte mondiale pana in anul 2010 , si aceasta tocmai in scopul atingerii obiectivului strategic propus la Lisabona, anume economia bazata pe cunoastere, care inseamna de fapt cercetare si educatie in acelasi timp. Prin cresterea “productiei” de noi cunostinte, societatea bazata pe cunoastere depinde esential de educatie si formare profesionala pentru a se asigura transferul noilor tehnologii si informatii catre procesele de productie industriale si realizatoare de servicii . Astfel, Uniunea Europeana considera ca internationalizarea cunostintelor este o cale urmata de crearea unor retele de cunostinte in scopul atingerii obiectivelor de la Lisabona. Cresterea economica nu este singurul obiectiv al Uniunii Europene, deoarece nu intotdeauna cresterea economica este sinonimul dezvoltarii sociale, ci dimpotriva, cresterea productiei de bunuri este deseori insotita de fenomene de polarizare sociala si/sau degradarea mediului inconjurator. Astfel, dezvoltarea durabila (economica, sociala, a mediului si institutionala) devine un nou obiectiv strategic al societatii bazate pe cunoastere; si acest nou obiectiv este enuntat astfel “realizarea unei economii dinamice si competitive, capabila de o crestere economica durabila cu locuri de munca mai multe si mai bune, dar si cu mai mare coeziune sociala”. Strategia de la Lisabona a fost momentul ce a pus in evidenta rolul esential al dezvoltarii teritoriale (regionale si locale) in cresterea economica durabila. Rolul strategic al dezvoltarii teritoriale poate fi prezentat pe scurt, sub doua aspecte fundamentale:
  1. Competitivitatea sistemului economic european la nivel international este bazata pe competitivitatea sistemelor teritoriale; 
  2. Teritorialitatea aduna, intr-un singur loc, componenta economica, sociala, institutionala si de protectie a mediului creand cadrul global si masurabil al dezvoltarii durabile. 
Abilitatea teritoriala de a atrage investitii consta in exploatarea in mod eficient nu numai a infrastructurii dar si a resurselor nemateriale, asa cum sunt cunostintele. Capacitatea de atractie teritoriala este rezultatul integrarii componentelor economice in cele socio-culturale si ambientale. Al doilea aspect se refera la noul concept al dezvoltarii durabile, care nu se bazeaza numai pe protectia mediului inconjurator , ci si pe integrarea elementelor sociale, economice si institutionale. Capacitatea competitivitatii teritoriale este caracterizata prin implementarea cercului virtual „sustenabilitate-multumire-incredere-atractie-valoare”, astfel dezvoltarea presupune un „consens cultural”. Prin acest concept se intelege ca intreprinderile, institutiile si cetatenii trebuie sa colaboreze activ deoarece impartasesc acelasi mediu economic si scenariu social al dezvoltarii teritoriale. Crearea unei „cunoasteri teritoriale comune” (shared territorial knowledge) este baza pe care se vor putea defini indicatori si politici de dezvoltare durabila, reprezentand elementul de legatura intre capacitatea competitiva teritoriala si dezvoltarea durabila.
Prioritati
Analiza tendintelor sociale majore in tara noastra si compararea acestora cu cele europene in vederea stabilirii unor parametri comuni de comparabililtate. Dupa evaluarea gradului de converngenta intre tendintele sociale majore se va pune problema alcatuirii unor clustere comportamentale socio-economice regionale, cu scopul de a fundamenta politicile publice astfel incit acestea sa devina eficiente si sa conduca la rezolvarea problemelor sociale, datorate nivelului redus de dezvoltare economica. In ceea ce priveste componeneta culturala insa, nu suntem de parare ca va exista uniformitate de manifestare ci o interactiune socio-culturala bazata pe diversitate. Studiile de specialitate arata ca diversitatea culturala are implicatii economice si sociale majore de accea anticipam un risc major de nepridictibilitate a modelului propus. In vederea realizarii modelului ne vom concentra asupra factorilor determinanti asupra comportamentului socio economic la nivel regional si vom sublinia rolul si locul in care politicile publice trebuie sa intervina. Aici are o deosebita importanta schimbul de idei, rezultate si expertiza in problematica sociala a regiunilor Europei precum si analiza celor mai eficiente politici publice care raspund unor probleme sociale majore. Tendinte sociale majore: deteriorarea echilibrului in structurile consumului; adincirea disparitatilor social economice intre mediul urban si cel rural (consumul din resurse proprii, indicatorii demosociali si de infrastructura etc); diminuarea severa a consumului alimentar la unele categorii sociale; scaderea gradului de sustinere financiara din PIB a nevoilor sociale; crestrea costurilor educatiei si diminuarea nivelului de educatie la baza societatii-abandon scolar excludere sociala etc.;  diminuarea drastica a accesului al serviciile medicale ale categoriilor defavorizate.

Obiective Din situatia prezentata mai sus preconizam ca vom aborda solutiile posibile pentru urmatoarele probleme:
  1. Atenuarea contradictiei intre politicile guvernamentale de crestere a preturilor utilitatilor, alimentelor de baza si asistentei sanitare inerente in vederea aderarii si necesitaea sustinerii publice a categoriilor sociale cu risc major, pe fondul general al accentuarii dificultatilor socio-economice si a socului integrarii, spre a preveni aparitia de noi categorii sociale excluse.
  2. Se vor studia aspectele concrete ale diferentierii impactului social economic si mai ales cultural a acestei anomalii asupra accesului populatiei majoritare la oportunitatile de consum existente in sfera bunurilor si serviciilor de baza-emblematice pentru un mod de consum modern, structurat in limitele presupuse de un standard de viata decent. Aici are loc evaluarea comparativa a cosului de consum pe categorii sociale intre regiunile luate in studiu si eventuala armonizare a standardului de viata decent al viitorului cetatean al unei Europe Unite.
  3. Reorientarea in timp a modelelor de consum dominante in societatea romanesca si compararea evolutiei acestora cu cele similare europene, spre a studia rolul politicii economice si sociale in atingerea unui standard de viata ca referinta a modelului propus. 
  4. Reechilibrarea rolului statului si descentralizarii politicilor publice in domeniile educatiei sanitare si asistentei sociale prin cultivarea responsabilitatii sectorului privat (sustinerea costurilor sociale ale integrarii) asupra viitoarelor categorii socio-economice de consum pe care el se bazeaza in obiectivele sale de profitabilitate.Aici vom urmari o solutie clasica de restringere a externalitatilor sociale prin crearea unor oportunitati de consum cu acces de tip colectiv adresate unor segmente largi ale populatiei si definirea ofertei sociale in economia post-industriala (bazata pe cunoastere).
  5. Realizarea unei prognoze de impact asupra clasei de mijloc – ca motor al dezvoltarii economiei - in urma aderarii la UE, cu scopul evitarii disparitiei acesteia.
  6. Evolutii relevante in regiunile Europei mai ales in tarile cu modele comportamentale socio-economice comparabile cu Romania, in vederea preluarii expertizei in domeniu.

Prezentarea stiintifica si tehnica a proiectului

Gradul de noutate al proiectului rezida in faptul ca in tara noastra nu s-a fundamentat din punct de vedere stiintific un model socio-economic de dezvoltare durabila locala si regionala pana acum. Disparitatile economice regionale care persistă o perioadă mare de timp afectează competitiviatea economiei naţionale. În plus, aceste discrepanţe pot avea efecte de ordin politic şi social extrem de importante. Cele mai semnificative efecte ale acestui fenomen sunt:

  • Manifestarea unei insatisfacţii şi a unui resentiment ca urmare a diferenţelor de standard de viaţă dintre regiuni. Această situaţie afectează mai ales acele persoane ale căror slujbe şi condiţii de viaţă se situează sub standardele medii la nivel naţional ceea ce conduce la marginalizare sociala.
  • Consecinţe de ordin economic şi social. Dacă şomajul poate fi permanent diminuat în zonele cu o rată ridicată a lui fără a conduce la pierderea de locuri de muncă în zonele cu un şomaj redus, întreaga naţiune va putea obţine rezultate benefice. Un nivel scăzut al şomajului determină şi o rată redusă a criminalităţii şi mult mai puţine probleme sociale.
  • Apariţia unor costuri economice mari pentru regiunile care se dezvoltă rapid, ca urmare a excesului de cerere de capital social. De exemplu infrastructura se află sub o continuă presiune, în astfel de zone de dezvoltare rapidă.
  • Atenuarea diferenţelor regionale legate de excesul de cerere de factor muncă poate crea beneficii pentru întreagă economie naţională, prin diminuarea presiunii inflaţioniste.
Scopul politicii regionale este acela de obţinere a unei eficienţe ridicate şi/sau a unei distribuţii interregionale a activităţii economice cât mai echitabilă. Obiectivele politicii regionale pot fi, în majoritatea cazurilor, măsurate şi cuantificate. Percepţia politică a nevoii şi importanţei dezvoltarii regionale durabile reprezintă subiectul unei variaţii semnificative în ultima perioada. Problema centrală o constituie găsirea acelor instrumente politice care să poată asigura cresterea economica locala si regionala pe baza unui model, cunoscut fiind faptul că, la acest nivel, există mai multe obiective politice decât instrumente de realizare a lor. Politicile individuale sunt interdependente prin efectele lor. Efectele primare ale unor astfel de politici pot fi identificate cu acurateţe, la fel ca şi instrumentele politice utilizate pentru atingerea lor. Efectele secundare evidenţiază faptul că politicile regionale, dacă au succes, trebuie să fie complementare şi nu conflictuale. Acest fapt determină o diminuare a efectelor cheltuielilor realizate la nivel regional, în comparaţie cu aceleaşi cheltuieli efectuate la nivel naţional.

Analiza obiectivelor politicii regionale nu se poate realiza în afara premiselor de bază ale ştiinţei regionale, şi anume:
  • investiţiile au ca rezultat creşterea profiturilor firmelor;
  • profitul se converteşte în creşterea cheltuielilor aferente factorilor de producţie utilizaţi de către firme, iar aceste cheltuieli (respectiv venituri pentru intreprinzatori) rămân în interiorul regiunii analizate. Dacă acest extravenit va fi plătit în afara regiunii, aceasta nu va mai obţine avantaje suplimentare.
  •  extravenitul este utilizat pentru a finanţa cheltuielile suplimentare la nivel regional. Dacă venitul suplimentar este cheltuit pe bunuri provenite din import, economia regională nu va beneficia de efecte multiplicatoare pozitive.
In consecinta propunem generarea unui model de dezvoltare regionala bazat pe echilibrul intre oferta locala de bunuri si servicii, dirijata prin politici regionale specifice, pe de o parte, si comportamentul de cumparare modificat datorita schimbarilor cantitative si calitative din cadrul modelelor demo-economice. Aceasta oferta dirijata se creaza prin introducerea in model noi criterii de explicare a cererii de consum si mai ales de stimulare a ofertei locale, care nu sunt prezente in modelele clasice de dezvoltare regionala. Efectele preconizate ale politicii regionale constau în diversificarea activităţilor economice existente, mai mult decât crearea de activităţi economice adiţionale, cu respectarea mediului si indeplinirea celorlalte obiective de calitate si conformitate. O parte importantă a cheltuielilor aferente politicii regionale o constituie cele de minimizare a costurilor de localizare a operaţiunilor economice ale firmelor. În cazuri extreme, marile firme şi-au amplasat filialele şi sucursalele lor utilizând finanţare guvernamentală, apoi le-au închis şi le-au reamplasat imediat ce asistenţa financiară pentru acea regiune s-a diminuat. Rezultatul a constat într-o creştere a instabilităţii economice şi o diminuare, pe termen lung, a gradului de ocupare a factorului muncă în acea regiune. Un dezavantaj real al amplasării acestor capacităţi de producţie în teritoriu îl constituie vulnerabilitatea lor ciclică. O firmă poate utiliza fonduri guvernamentale pentru a dezvolta şi amplasa o capacitate adiţională de producţie, în timpul perioadei de boom a ciclului economic. O dată cu atingerea fazei de recesiune şi cu diminuarea gradului de rentabilitate a firmei, toate aceste capacităţi de producţie ale filialelor vor deveni susceptibile de a fi închise, cu implicaţii directe asupra factorului muncă din regiune.

Ca urmare, în anii 1990, principalul obiectiv al asistenţei financiare guvernamentale la nivel regional l-a constituit crearea de noi locuri de muncă în cadrul marilor firme deja existente. Prin aceasta, s-a sperat că cheltuielile guvernamentale vor fi mult mai eficiente, creându-se posibilităţi suplimentare de angajare mai uşor decât diversificarea posibilităţilor de angajare existente. Micile firme locale sunt, de asemenea, mult mai avantajate dacă îşi amplasează capacităţi de producţie în regiunile lor de origine. Chiar în condiţiile modificării politicii financiare regionale, aceste firme vor încerca, într-o măsură mult mai mică, să-şi reamplaseze activităţile sau să-şi închidă capacităţile de producţie. Aceasta înseamnă că dezavantajele resimţite de filialele şi sucursalele firmelor mari, care domină economia regională, datorită fluctuaţiilor ciclice, sunt minimizate prin intermediul măsurilor pertinente de politică regională. Pe de altă parte, politica guvernamentală nu se manifestă în vid, de ea depinzând priorităţile politice curente.

Un anumit aspect al politicii guvernamentale este relatat în mod similar de alte politici guvernamentale. De exemplu, politica regională nu este separată sau independentă de alte aspecte ale politicii guvernamentale la nivel macroeconomic. Atât timp cât politicile regionale pot afecta celelalte politici guvernamentale, ele pot fi, la rândul lor, influenţate de aceste politici guvernamentale, acest aspect fiind surprins de cercetarea noastra prin cautarea permanenta a echilibrului intre oferta de consum de bunuri materiale si nemateriale adecvata categoriilor socio economico-culturale, pe de o parte si capacitatea de absorbtie datorata diferentelor intre diversele categorii sociale cu privire la puterea de cumparare. Trebuie monitorizate o serie de contradictii permanente ce se manifesta intre necesitatea cresterii calitatii ofertei de bunuri si servicii, datorita cerintelor de certificare, aliniere, imbunatiri tehnologice, standarde europene  etc.  – ceea ce insemna preturi mari de vinzare ale utilitatilor, ale educatiei ale bunurilor din cosul de consum in general-cu asumarea responsabilitatii evolutiei preturilor la unele bunuri de consum curent. Acest conflict odata transformat in criza duce la aparitia tensiunilor sociale datoarate marginalizarii si excluderii unor largi categorii de persoane de la oferta de calitate, pe care nu si-o permit. Criza generata duce la dezechilibre majore pe termen lung greu de monitorizat. In concluzie, acest proiect de cercetare va valorifica reteaua de cunostinte la nivel European si va facilita schimbul profitabil de expertiza in domeniul local si regional.

Partenerii proiectului se pot grupa in doua categorii, si anume, parteneri interni, Universitatea Babes Bolyai, si parteneri externi, cum ar fi Universitatile europene (a se vedea scrisorile de intentie atasate si CV-urile expertilor).

Colectivul de la Universitatea Babes Bolyai, prin activitatea specifica de cercetare desfasurata in cadrul proiectului, in aria geografica unde isi desfasoara activitatea, va permite o analiza comparata la nivel national, si apoi la nivel European.

Parteneriatul extern va contribui la vizibilitatea cercetarii economice romanesti in domeniul dezvoltarii durabile locale si regional, includerea echipei romanesti de cercetare intr-un consortium european de prestigiu si activitate de cercetare recunoscuta pe plan european.

Justificarea proiectului

Proiectul prezinta un grad inalt de noutate in domeniu deoarece isi propune abordarea combinata a problematicii economice sociale si de mediu si realizarea unui model cu grad inalt de predictibilitate a evolutiei unui sistem socio-economic la schimbari majore cum ar fi integrarea europeana a Romaniei. Relevanta mai este asigurata si de necesitatea orientarii politicilor publice in conditiile actutizarii unor tendinte sociale majore: imbatrinirea si migratia populatiei, schimbari in modul de viata si instabilitate in formarea clasei de mijloc , interactiuni culturale dificile, periclitarea calitatii mediului etc.Toate acestea fac dificila coeziunea economica si sociala in Europa ca obiectiv major al spatiului economico-social european.

Viabilitatea şi şansele de succes ale proiectului (managementul riscului)

 Risc

Probabilitate

Consecinte

Plan

Proiectul nu este aprobat Medie Prea putine resurse pentru intreaga strategie Propunerea se va relua si se va depune in call-ul urmator
Rezultate contradictorii dupa studii si fezabilitate Scazuta Rezultatele cercetarii nu sunt atractive Dezvoltarea unor modele cu acuratete ridicata
Numar scazut de cercetatori sau cu formare deficitara Scazuta Selectie a personalului Dezvoltarea strategiilor de recrutare si reluarea acestora
Numar mic de cercetatori in domenii stricte, de nisa Scazuta Scaderea ponderii in parteneriatele europene Cresterea calificarii prin parteneriatele cu Universitatile
Doctoranzii nu termina tezele in termen Mare Dificultati in carierele lor Gasirea de solutii inclusiv sponsorizari de a prelungi stagiile
Unul dintre parteneri nu-si realizeaza sarcinile Scazuta Proiectul sufera Contributia va fi asigurata de alt partener care va prelua si fondurile aferente
Nivel scazut de diseminare a rezultatelor Medie Impact scazut al strategiei Un alt partener preia sarcinile si se utilizeaza reteaua coordonatorului ce cuprinde peste 1000 utilizatori
Nivel scazut al rezultatelor de exploatare Medie Nu are impact social Atragere de noi parteneri si organizatii tip spin-off.

inapoi