a) Raportarea la situatia pe plan local, regional, national si European

In economia post-industriala, o sursa noua a avantajului competitional a mediului economic o constituie consolidarea capacitatii proprii de actiune atat a invididului cat si a organizatiei prin acces la "cunoastere", in sensul utilizarii si dezvoltarii.

In acest context crearea unei Europe bazata pe “cunoastere” a fost inca de la Consiliu de la Lisabona din martie 2000, principala tinta a Uniunii Europene. In concluziile sale Consiliul include un nou obiectiv strategic, si anume, Uniunea Europeana sa “devina cea mai competitiva si dinamica economie bazata pe cunoastere din lume” [1].

Documentele strategice aprobate in Consiliul European de la Barcelona din 15-16 martie 2002 solicita sistemelor europene de educatie sa devina referinte mondiale pana in anul 2010 [2], si aceasta tocmai in scopul atingerii obiectivului strategic propus la Lisabona, anume economia bazata pe cunoastere, care inseamna de fapt cercetare si educatie in acelasi timp.

Prin cresterea “productiei” de noi cunostinte, societatea bazata pe cunoastere depinde esential de educatie si formare profesionala pentru a se asigura transferul noilor tehnologii si informatii catre procesele de productie industriale si realizatoare de servicii. Astfel, Uniunea Europeana considera ca internationalizarea cunostintelor este o cale urmata de crearea unor retele de cunostinte in scopul atingerii obiectivelor de la Lisabona.

Cresterea economica nu este singurul obiectiv al Uniunii Europene, deoarece nu intotdeauna cresterea economica este sinonimul dezvoltarii sociale, ci dimpotriva, cresterea productiei de bunuri este deseori insotita de fenomene de polarizare sociala si/sau degradarea mediului inconjurator. Astfel, dezvoltarea durabila (economica, sociala, a mediului si institutionala) devine un nou obiectiv strategic al societatii bazate pe cunoastere; si acest nou obiectiv este enuntat astfel “realizarea unei economii dinamice si competitive, capabila de o crestere economica durabila cu locuri de munca mai multe si mai bune, dar si cu mai mare coeziune sociala” [4]

Strategia de la Lisabona a fost momentul ce a pus in evidenta rolul esential al dezvoltarii teritoriale (regionale si locale) in cresterea economica durabila. Rolul strategic al dezvoltarii teritoriale poate fi prezentat pe scurt, sub doua aspecte fundamentale:

• Competitivitatea sistemului economic european la nivel international este bazata pe competitivitatea sistemelor teritoriale;
• Teritorialitatea aduna, intr-un singur loc, componenta economica, sociala, institutionala si de protectie a mediului creand cadrul global si masurabil al dezvoltarii durabile.

Sub primul aspect, este important de subliniat ca, in actualul context, competitivitatea intreprinderilor este din ce in ce mai mult dependenta de competitivitatea teritoriala generala (locala si regionala). Intreprinderile si politicile de competitivitate sunt interconectate si depind de resurse specifice (materiale sau nemateriale) teritoriale, in special de calitatea sistemica a zonei unde este localizata intreprinderea.

Abilitatea teritoriala de a atrage investitii consta in exploatarea in mod eficient nu numai a infrastructurii dar si a resurselor nemateriale, asa cum sunt cunostintele. Capacitatea de atractie teritoriala este rezultatul integrarii componentelor economice in cele socio-culturale si ambientale.

Al doilea aspect se refera la noul concept al dezvoltarii durabile, care nu se bazeaza numai pe protectia mediului inconjurator[5], ci si pe integrarea elementelor sociale, economice si institutionale.

Capacitatea competitivitatii teritoriale este caracterizata prin implementarea cercului virtual „sustenabilitate-multumire-incredere-atractie-valoare”, astfel dezvoltarea presupune un „consens cultural”. Prin acest concept se intelege ca intreprinderile, institutiile si cetatenii trebuie sa colaboreze activ deoarece impartasesc acelasi mediu economic si scenariu social al dezvoltarii teritoriale.

Crearea unei „cunoasteri teritoriale comune” (shared territorial knowledge) este baza pe care se vor putea defini indicatori si politici de dezvoltare durabila, reprezentand elementul de legatura intre capacitatea competitiva teriroriala si dezvoltarea durabila.

b)Rolul CICSEDD

Cresterea, dezvoltarea durabila, societatea cunoasterii, dezvoltarea teritoriala (regionala si locala) si guvernarea multinivel sunt strans interconectate. In acest context, Universitatile prin centrele de cercetare de tipul "Centrului Interinstitutional de Cercetari Socio-Economice privind Dezvoltarea Durabila" (CICSEDD) vor avea principalul rol in crearea, colectarea si mediatizarea cunoasterii.

Un prim pas in aparitia unui astfel de Centru a fost crearea in 2004 a Centrului Interinstitutional de Orientarea si Consiliere Profesionala, care a reunit pentru prima data la nivel regional intr-un proiect de coeziune sociala, Universitatea Dunarea de Jos (membrii actualului CICSEDD), Consiliul Local Galati, Consiliul Judetean Galati, AJOFM Galati, AIESEC Galati, dar si parteneri externi asa cum sunt Universitatea Le Havre – Serviciul Formare Continua, GRETA Havraise si S.C. PerformanSe SA - Franta. Proiectul a avut trei componente (pentru informatii mai detaliate se pot consulta anexele):

• o componenta sociala prin crearea unui departament care sa ofere sustinere persoanelor aflate in cautarea unui loc de munca, prin consiliere si orientare profesionala;
• o componenta de cercetare si investigare a mediului economic pentru a stabili capacitatea acestuia de a absorbi forta de munca degajata ca urmare a proceselor de reorganizare, restructurare si privatizare a intreprinderilor din judetul Galati si regiunea Sud-Est;
• o componenta de formare profesionala pentru cadrele didactice ale Universitatii "Dunarea de Jos" precum si salariati ai institutiilor locale mai sus mentionate, care au urmat cursuri de consiliere de cariera folosind diverse "instrumente" ( asa cum este softul specializat in evaluarea comportamentului in mediu profesional – "Oriente-Echo" utilizat in Franta de intreprinderi pentru evaluarea personalului si de Unibversitatea din Nantes – Laboratorul de Psihologie).

Tematica abordata inca de la inceput a fost strans legata de studierea cresterii economice, a impactului asupra locurilor de munca precum si asigurarea competitivitatii intr-o societate bazata pe cunoastere.

Crearea CICSEDD este un al doilea pas, calitativ, care va largi impactul activitatii Universitatii „Dunarea de Jos” asupra dezvoltarii durabile regionale si locale (a se vedea anexa).

Procesul de creare si difuzare a cunostintelor este unul continuu si deschis, cu posibilitati de conectare viitoare la unul global prin instrumentele oferite de catre societatea informationala.

Obiectivul specific al CICSEDD este “dezvoltarea unei baze de cunostinte socio-economice la nivel local, regional si national integrate la nivel European”. Astfel ”va contribui esentialmente la promovarea unei intelegeri reciproce in cadrul Uniunii Europene, cu efect special asupra cetatenilor Europei Unite”, privind dezvoltarea durabila si abordand toate aspectele acesteia, complexe si pluridisciplinare.

2. PRINCIPIILE DE ORGANIZARE

S-a dorit valorificarea experintei anterioare a membrilor CICSEDD in elaborarea si implementarea proiectelor europene (a se analiza CV-urile atasate). De subliniat ca aceasta experienta este mai veche de cinci ani.

S-a dorit valorificarea prin complementaritate a domeniilor de competenta a membrilor CICSEDD (economie, drept, inginerie, psihologie).

S-a selectat ca obiect de activitate al CICSEDD o directie tematica precisa din PC 6 si din PC7, care este o prioritate in cercetarea pe termen lung si pentru Romania, cum ar fi "globalizarea cunoasterii, evolutia sistemelor de cercetare, dezvoltarea viitoare in sub-domenii de cercetare importante ale disciplinelor stiintifice respective, si transdisciplinar".

Din punct de vedere organizational, integrarea activitatilor s-a esalonat in doua etape, tinand seama de dificultatile care apar in modificarea "culturii organizationale".

Probleme legate de organizarea Centrului:

• Problema cheie este managementul cunoasterii (modul in care se acumuleaza, se genereaza, se utilizeaza si se disemineaza cunostinte); este un aspect caracteristic al noii economii, bazate pe cunoastere;
• Cum poate functiona reteaua locala de cercetare a unei universitati ca singura entitate? Diversele centre sau laboratoare de cercetare din unitati diferite trebuie sa functioneze "ca si cum s-ar gasi in aceeasi unitate", mai precis sa colaboreze in cercetare. Cum se poate asigura acest lucru? Pentru ca aceasta colaborare intre cercetatorii de la facultati diferite si de specializari diferite sa fie posibila: (a) cercetatorii trebuie sa doreasca aceasta colaborare; (b) aceasta trebuie sa fie vadit in interesul lor. Cercetatorii trebuie "sa fie lasati" sa colaboreze iar in acest punct avem o problema de cultura de organizatie.

Trebuie formata o colectivitate "peste granitele institutiilor": este vorba de cercetatorii din diverse unitati/facultati care comunica intre ei si colaboreaza, cu sau fara existenta unor contracte de sustinere financiara a activitatii. In acest mod pe termen lung se va extinde colaborarea pe baza de contract si va fi o mai buna utilizare a rezultatelor obtinute din activitatea de cercetare.

CICDESS va functiona ca un sistem deschis, capabil sa isi imbogatesca continuu experienta si sa includa noi membri.

Implicarea in colectivul de cercetatori a tinerilor studenti, masteranzi sau doctoranzi, promovarea pe plan national si international a rezultatelor obtinute de catre acestia in activitatea specifica CICDESS, va constitui o actiune continua.

3. ORGANIZAREA SI FUNCTIONAREA CENTRULUI

Personalul CICSEDD este urmatorul (se poate consulta CV-ul si lista de lucrari atasata pentru fiecare membru in parte):

Director: Conf.dr.ec. Doinita Ariton

Cercetatori-experti de specialitate:

• Prof.dr.ing. Iulian-Gabriel Birsan
• Conf.dr.ec. Edit Lukacs
• Conf.dr.ec. Gabriela Virlan
• Conf.dr.ec. Violeta Puscasu

Cercetatori-consultanti de specialitate:

• Lector dr. Doina Udrescu
• Psiholog Stefan Dajiu
• Lector drd.ec. Mihaela Nicolau

Asistenti cercetare:

• Drd.ec. Gianina Rizescu
• Drd.ec. Nicoleta Misu
• Drd.ec. Cristina Zamfir

Studenti master:

• Ec. Ionut Bandrabur
• Ing. Dan Cosmin Misu
• Ec. Simona Filote

Persoana de contact: Lector drd.ec. Mihaela Nicolau

Consiliul de coordonare este format din director si cercetatorii experti.

Consiliul de coordonare poate decide completarea retelei cu alte colective, care nu au acces la finantare dar sunt stimulate sa schimbe informatie si sa colaboreze stiintific cu Centrul propriu-zis; in felul acesta apare o "structura concentrica" alcatuita din: nucleul "dur", ceilalti parteneri si parteneri asociati.

Reteaua propriu-zisa poate fi privita a fi formata din trei nivele

• Nivelul organizatiilor contractante (A)
• Nivelul colectivelor de cercetare, adica al centrelor componente ale retelei (B)
• Nivelul cercetatorilor (C)